Transalpina – pe drumul dintre nori, ce taie muntii in doua!

Stiati ca Transalpina a fost construita de armatele romane in drumul lor spre cucerirea Sarmisegetuzei? A fost pavata cu piatra de Regele Carol al II-lea si ulterior reabilitata de nemti in al II-lea Razboi Mondial. Asadar, este o cale de acces foarte veche si multa istorie s-a scris acolo unde drumul spinteca norii. Este cel mai inalt drum rutier din Romania, cat si din intregul lant al Muntilor Carpati. 

Aventura incepe de la Novaci, Gorj si se termina in comuna Saliste, Sibiu (sau in sens invers). Este soseaua care face legatura intre Oltenia si Ardeal, cunoscuta si ca "Drumul Regelui" - pentru ca Regele Carol al II-lea dupa ce l-a reconstruit, in anul 1938, l-a inaugurat parcurgindu-l el insusi impreuna cu familia regala.

Si uite asa, incepi si urci cu incredere, insa nici nu te gandesti la ce minuni asteapta sa se infatiseze inaintea ta, in toata splendoarea lor. Atatea serpentine, parca cineva a modelat-o dinadins sa iti faca inima sa bata din ce in ce mai tare, pe masura ce urci.

In drumul tau, cat de curand o sa zaresti acoperisuri colorate felurit, cabane din "turta dulce", atat de armonios asezate in acel peisaj, insiruite pe coama muntelui, incat la prima vedere ai crede ca este un tablou faurit de pictor. Este Ranca, statiune din inima muntilor, loc de un farmec deosebit, cu oameni ospitalieri, aer puternic si ozonat si cu mireasma imbietoare de bunatati facute cu drag de gospodinele care isi asteapta oaspetii. Am vizitat Ranca cand nametii de zapada o cucerisera complet, am vizitat-o si vara, cand desi in vale erau temperaturi toride, ea isi pastra racoarea data de inaltimi si pot spune ca este mereu, la fel de frumoasa. 

Dupa ce parasesti Ranca si continui drumul printre nori, in fata ochilor ti se astern peisaje din ce in ce mai frumoase, mai salbatice. Nu exista suficiente cuvinte sa va descriu frumusetea acelor locuri...dar cand ti se va umple sufletul de fericire, o sa realizezi ca nici nu mai e nevoie de cuvinte. Si tragi aer adanc in piept, parca dorindu-ti sa iei cu tine o farama din acel colt de rai.

Rododendronul ce imbraca in culoare pajistea alpina, o cascada ce curge zbuciumat la vale, murmure ale izvoraselor zglobii care razbesc ici colo dintre stanci...apleaca-te si bucura-te de racoarea lor pentru ca nicaieri nu vei gasi asa izvor de viata limpede si pur. Mai spre vale, acolo unde soseaua isi potoleste coborarea, padurile dese de brad ascund in adancurile lor o varietate mare de fructe de padure si ciuperci. Nu ma crezi? Uita-te pe marginea drumului, sa vezi cati localnici te imbie cu aceste bunatati si cu alte produse obtinute la stanele de pe traseu.

Aceasta e Transalpina: palcuri de brazi semeti, pajisti alpine batute cu flori rare de munte, stanci sculptate de vreme...aici le gasesti pe toate, dar cel mai important, aici traiesti sentimentul pe care nu ti-l ofera nici un alt loc din lume – pe creasta muntilor, aproape de cer, in armonie cu Natura...

Mergeti si strabateti drumul asta minunat, bucurati-va de el pastrati-l la fel de frumos si curat in continuare. Transalpina trebuie sa ramana si peste ani, o comoara a Carpatilor! Pentru ca nu este numai "Drumul Regelui", ci este a fiecaruia din noi.